O piață digitală capturată de politică

Din perspectiva unei agenții de marketing digital, alegerile prezidențiale din România, desfășurate în două etape (turul I 2024 – anulat, și turul I 2025 – în desfășurare), au reprezentat un moment fără precedent pentru piața publicității online. Valul de bani injectat în platforme precum Facebook, Instagram, Google și TikTok a distorsionat temporar costurile și strategiile companiilor private, care s-au văzut nevoite fie să reducă bugetele, fie să iasă complet din licitații. Perioadele electorale s-au suprapus cu intervale comerciale cruciale (Black Friday, lansări de sezon, reduceri de primăvară), ceea ce a provocat o competiție acerba pentru vizibilitate în spațiul digital și o creștere abruptă a costurilor publicitare.

Totuși, nu toate campaniile comerciale au fost afectate în mod egal. Cele care rulau de mult timp și aveau istoric și optimizări solide au reușit să mențină rezultate aproape la fel de bune ca în perioadele obișnuite. Dezavantajul major a fost că promovarea clasei politice s-a adresat întregii populații – indiferent de vârstă, interese sau locație – ceea ce a dus la o supra-licitație pe toate tipurile de public și a îngreunat vizibilitatea brandurilor comerciale, indiferent de nișă.

Bugete oficiale si neoficiale investite in online electoral

Privind bugetele investite, cifrele sunt socante pentru orice agentie care lucreaza cu clienti din mediul comercial. In 2024 (perioada alegerilor), candidatii principali (PSD, PNL, USR, AUR si independenti) au cheltuit peste 8 milioane euro doar in online. In 2025, aceasta cifra a fost deja depasita inainte de finalul turului I, cu estimari care duc bugetul de promovare digitala peste 8,3 milioane euro, iar tendinta este de crestere.

• Crin Antonescu, sustinut de alianta PSD–PNL–UDMR, a cheltuit in jur de 10 milioane euro, cu cel putin 4 milioane euro directionati catre platformele online.
• Victor Ponta, candidat independent, si-a finantat campania aproape exclusiv online, cheltuind intre 3 si 3,6 milioane euro.
• Nicusor Dan, un alt independent, a rulat o campanie de peste 3,6 milioane euro, axata pe Facebook si panotaj.
• George Simion (AUR), in lipsa unor raportari transparente, se estimeaza ca a investit similar cu campania din 2024 – intre 0,8 si 1,5 milioane euro online, inclusiv prin canale neoficiale.
• Elena Lasconi, cu un buget restrans de ~400.000–600.000 euro, a incercat sa compenseze prin continut organic si mesaje directe.

Impactul asupra pietei digitale si asupra business-urilor comerciale

Pentru o agentie de marketing, aceste sume inseamna concurenta directa cu clienti comerciali care nu isi pot permite astfel de bugete. In perioada de campanie, agentiile s-au confruntat cu o serie de provocari critice:

1. Inflatia artificiala a costurilor publicitare:
2. Eliminarea din vizibilitate a IMM-urilor:
3. Strategii blocate si campanii respinse:
4. Probleme de planificare si campanii compromise:

Feed-urile erau saturate de reclame cu Crin Antonescu, Nicușor Dan, George Simion etc.

Google Ads era dominat de anunțuri sponsorizate cu “România ÎNAINTE”, “Alege Ponta” sau “Votează Lasconi”.

Efecte psihologice și tehnice asupra publicului și agențiilor

1. Ad fatigue masiv: Utilizatorii au început să ignore complet reclamele din cauza numărului copleșitor de mesaje politice.
2. Algoritmii s-au destabilizat: Pixelii de conversie și campaniile smart learning nu mai puteau optimiza corect conversiile.
3. Raportări eronate și delayed attribution – multe conversii au fost atribuite greșit sau întârziate de bătălia dintre reclamele politice și cele comerciale.

Campaniile solide au rezistat valului politic

Deși majoritatea brandurilor au fost lovite de creșterea costurilor și scăderea vizibilității, nu toate campaniile comerciale au fost afectate în aceeași măsură.

Campaniile care rulau de mult timp, bine optimizate și cu un istoric solid în platforme, au reușit să mențină performanțe stabile, chiar și în haosul electoral. Acestea aveau deja campanii bine optimizate ceea ce le-a oferit o reziliență digitală superioară.

Dezavantajul principal a fost că reclamele politice au avut o audiență masivă și foarte largă – ele s-au adresat efectiv tuturor românilor, indiferent de vârstă, gen, interese sau locație. Acest lucru a dus la supra-licitație pe toate nișele – de la tineri până la pensionari, de la urban la rural, de la audiențe tech-savvy până la public conservator. Nimeni nu a fost „ferit” de această suprapunere, iar asta a făcut ca chiar și campaniile comerciale bine construite să simtă presiunea concurenței indirecte.

Pe scurt: cine era deja bine poziționat a rezistat, dar nimeni nu a rămas neatins.

Efectele asupra companiilor comerciale: CPC și CPM explodate

Pe parcursul ambelor campanii, costurile pentru reclame au crescut brusc, în unele cazuri cu până la 200–300% față de valorile normale.